N-aș putea spune “Nu îmi place statutul de single!”. Aș fi mai degrabă tentată să afirm exact contrariul. Este un calm pe care înainte de a fi singură nu-l cunoșteam și e chiar frumos să te pui seara în pat și să nu ai cu ce gânduri să te amărăști. E perfect să știi că inima ta este vindecată de toate iubirile bolnave, să nu aștepți nimic de la nimeni, să nu-ți provoci suferință gratuită cu ochii pe telefon sau cu gelozii inutile. Fiindcă oricât te-ai feri, lucrurile astea se întâmplă. Fiindcă iubirea merge mână în mână cu suferința. Și este perfect să nu suferi, dar este oare perfect să nu iubești? Este inima vindecată, dar este oare și fericită? Uite, la întrebările astea nu-mi pot răspunde, n-am găsit răspunsuri niciodată. Fiindcă sunt acele momente când pun mâna pe telefon și realizez că nu am ce număr să formez sau acele momente în care am nevoie de o îmbrățișare. Sunt acele seri în care simt nevoia să vorbesc cuiva și realizez că nu am cui. Și atunci la ce bun să am o inimă care nu iubește, dacă nu-s fericită? Ce-i drept, nu sufăr, dar nu sunt nici fericită. Și sunt seri ca asta în care am nevoie să știu că cineva, undeva se gândește la mine înainte să adoarmă. "

                     Zara:*